Cum am învățat să fiu scafandru (a doua zi)

Trezirea la 7 dimineața. Bea un ceai, pupă Laura, fuga la Sail Rock Divers. Aproape adormit m-au luat de-o aripă și m-au încărcat pe-o barcă, destinația Sail Rock. Avem în program două scufundări astăzi, adică mă echipez și mă plimb liniștit printre peștici. Naivul de mine.

Ajungem. Montează echipamentul, singur. Buddy check. Bangkok Women Really Are Fellows. Verifică dacă Karen s-a echipat corespunzător. Sari în apă. Check Schimbă Regulatorul (da, așa se cheamă, șterge-ți zâmbetul de pe față) cu tubul de snorkel. Sub apă, please! Not check, inundație la mască. Again! Idem. Se pare că am o față de care nu se lipește bine nici o mască. Trecem peste episod. Îs fățos. Reușesc, într-un final, ținându-mă de mască.

Jos cu tine! Ușor de zis.  Simt că-mi apasă cineva urechile în cap. Da, un om invizibil, cu un deget în fiecare ureche a mea, apasă puternic. Chinurile iadului. În mască-mi intră apă, urechile mă dor, ochii îmi lăcrimează sub sticla aburită. Miliarde de draci! Și ghici ce! Jos, să nu credeți că gata, plimbare. Nu, nu. Mai țineți minte skill-urile alea de le-am învățat ieri, în piscină? Da, m-a pus să le fac pe toate, la 12 metri adâncime în mare. Nivelul advanced, deja, am terminat jocul pe normal, am trecut la varianta hard, se pare. Furia m-a ajutat. Le-am făcut. După care… plimbarea. Parcă am început să văd. Totul se mișcă mai încet, mult mai încet, sub apă, mișcările au alt ritm , peisajul parcă dansează foarte încet, cu tine. A fost cea mai stranie experiență pe care am trăit-o.Nu pot să zic că a fost frumos. Nu e cuvântul potrivit. E o lume altfel acolo jos, sunt alte reguli, alte legi ale fizicii, alte animale. Și eu, vizitatorul, trebuie să joc după regulile lumii vizitate. E ciudat să mă obișnuiesc pentru că… nu sunt pește.  Îmi lipsesc instinctele necesare care mi-ar putea indica modul în care îmi pot menține sau nu adâncimea în funcție de cum respir. Da, șmecheria stă în respirație. Cu ocazia asta l-am întâlnit pe Nemo. Exact ca-n film, trăia în aceeași anemonă, arăta identic, același desen animat simpatic. A scos capul din anemonă când m-am apropiat, când am întins mâna spre el s-a ascuns repede la loc aducându-și aminte ce i s-a întâmplat în film. M-a bușit râsul în tubul meu, era să mă înec. În consecință, pentru cine vrea să experimenteze o incursiune pe altă planetă, diving-ul este sportul. La-ntoarcere m-am conversat cu o poloneză. Blondă, înaltă, 30 ani. Mi-a povestit despre vacanța ei de șapte săptămâni: China, Laos, Cambodgia, Vietnam, Thailanda. O-ntreb cu ce se ocupă. Este contabilă. Bun așa.Ne întoarcem, credeam că am scăpat. Nu. Mai bagă două nivele de piscină și două videoclipuri la TV. Să te saturi, să nu ajungi prea odihnit acasă de ziua ta. La șase am ajuns acasă. Praștie.

Anunțuri

O părere la “Cum am învățat să fiu scafandru (a doua zi)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s