Indonesia, începutul (prima parte)

Planificarea

Purtăm conversația de mai jos cu câțiva Singaporezi, în zile diferite.

So where will you go next?
Indonesia. We’ll try to go by ferry.
You can go to Indonesia by ferry?
I don’t know, you tell me!
I don’t think you can go to Indonesia by ferry!
So, Singapore is the busiest port in the world, right?
Right!
And you’re like 50 km away from Indonesia, right?
Right!
So you must be able to go to Indonesia by ferry!
I think you are right.

Mie mi se pare fascinant. E ca și cum nu ai crede că poți merge din București în… Sofia cu autobuzul. Sau cu trenul. Normal că poți merge, ar fi absurd să nu poți merge.
Hai, bi, în port, găsim noi cum să ajungem în Indonesia!

Portul e un mall. La propriu, fără glumă, terminalul de ferry e într-un mall. 20 de dolari și 45 de minute într-un fel de… super iaht, 45 de minute cu ochii pe conturul orizontului desenat de zgârie norii singaporezi și ajungi mintenaș în Indonezia.

Visa on Arrival

Intrăm în vamă și ne preia Happy. Happy nu e happy, e un vameș încruntat și eficient. Țaca paca în cinci minute am trecut linia și suntem oficial în Indonesia. Portul curat, frumos, aspect de aeroport nou construit românesc.

Începe.

Excuse me, ATM?
Go there, îmi răspunde zâmbind băiatul de la Money exchange. Mă duc, două ATM-uri zâmbesc și ele la mine, unul lângă celălalt, într-o cămăruță proprie. Aer condiționat, discreție, o plăcere să scoți bani. Ei bine, din două ATM-uri zâmbitoare și două carduri au ieșit fix 0 bani. Unul dădea mesaj can’t process transactions. Altul invalid number.
OK, no problem, cunoaștem cum lucrează băncile. Când ai buzunarele pline toate ATM-urile din lume funcționează, dar dacă ai nevoie disperată de 20 de dolari… atunci să vezi distracție. Bi , n-avem bani. Deloc. Hai să mergem, poate găsim alt ATM. Sorry, where can we buy tickets fot the Jakarta ferry? Go left, that way. Ieșim. Aha… eram în aeroportul internațional. Dă-i spre stânga. Și mergi, și mergi. E momentul să vă povestesc cum te simți când pășești pentru prima oară prin praful indonezian.

Cum te primesc indonezienii în țara lor.

Imaginează-ți că ești la plimbare pe Lipscani. Și, la un moment dat, vezi în mijlocul mulțimii leul din Madagascar plimbându-se cu girafa din același desen animat, transpirați, cu rucsaci grei în spate. Imaginează-ți fețele publicului uitându-se la straniul cuplu. Ei, acum imaginează-ți că tu și prietena ta sunteți cele două personaje de desene animate, iar publicul sunt indonezienii. Așa ne-am simțit.
Și mergi, și mergi. Indonezienii numai că nu ne-aplaudă. Fiecare ne vede, îi pică fălcile, îl bușește râsul, ne vede că îl vedem, se oprește din râs, zâmbește și ne salută. Îl bușește râsul din nou, își ascunde fața semirușinat. Imaginează-ți că scena se repetă de 100 de ori în cinci minute. Unii, mai curajoși vin și-ți întind mâna. Hello, I’m … dacă dai mâna cu el mai că nu sare-n sus de fericire, după care aleargă spre prietenii lui care-l privesc cu invidie câțiva pași mai încolo.

Te trezești cu câte unul lângă tine, aproape atingându-se de tine. Se preface că plouă. Îl vezi, se prinde că l-ai văzut, zâmbește, după care dacă-i dai atenție sau îl saluți explodează fericirea-n ochii lui și o ia la goană pășind pe nori.
Cam așa-i cu indonezienii.

Va urma…

Anunțuri

3 păreri la “Indonesia, începutul (prima parte)

  1. Pingback: Indonezia, începutul (partea a doua) | 13

  2. Pingback: Indonezia, începutul (partea a treia) | 13

  3. Pingback: Vaporul | 13

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s