Părerea mea

 De câteva zile vine un zgomot din țară de-mi vuiesc mie urechile de fiecare dată când deschid Facebook-ul. Să nu mai zic, pozele curg din țară de la Universitate mai des decât reușesc eu să click-ăi din aparat în țările calde. Mai toți prietenii mei își susțin aprig opinia pe toate mijloacele moderne de împrăștiat păreri. Primesc păreri dimineață, la prânz și seara, păreri urmate de invitații de participare la marșuri, de semnare de petiții, sau pur și simplu invitații de dat cu părerea pentru că, nu-i așa, părerea mea contează.

Ei bine, din cauzele sus menționate, părerea mea nu mai vrea să fie doar a mea și vrea să iasă și ea din dulap, să se facă și ea cunoscută . Să vă povestesc:

Părerea mea despre Roșia Montană

În principiu, nu sunt de acord cu proiecte care ar trebui să distrugă masiv natura, indiferent de beneficii. Adică am văzut destule țări care o duc foarte bine fără să trebuiască să-și folosească masiv resursele minerale. Deci principiul meu general zice că dacă alții pot să construiască o economie avansată fără să aibă resurse naturale, ar trebui să putem și noi să ne construim o economie funcțională fără să ne contaminăm munții cu cianuri. Deci întrebarea nu e dacă să facem sau nu mina. Dacă avem un sistem funcțional, o să putem trăi foarte bine și fără mină. Dacă nu, nu o să ne ajute tot aurul din lume.

 Dar cazul ăsta e oarecum special. Trăim într-o țară altfel, după cum zice cel mai important istoric contemporan. Și într-o democrație originală, după cum zicea un fost președinte nemuritor al nostru.

Părerea mea particulară este că românii nu au învățat încă să-și asume responsabilitatea deciziilor proprii. Părerea mea e că românii se duc la vot pentru un kil de ulei, după care se miră de ce nu merg lucrurile, de ce nu trăiesc mai bine? Și că până când românii nu vor învăța din propria experiență că greșelile costă și că trebuie să fie atenți la deciziile pe care le iau, nimic nu va merge cum trebuie în Românica. Deci părerea mea particulară e că Guvernul și Parlamentul ar trebui să facă în acest caz exact cum consideră ei că ar trebui să facă. De aia au fost aleși cu 70% din voturi. Nu văd de ce 10,000 de oameni ar trebui să influențeze decizia unui parlament ales de 8 milioane. Îmi pare rău, dar regula democrației zice că 8 milioane bat 10 mii și că ăia 8 milioane trebuie să se deștepte sau să moară îngropați în cianuri și propria prostie. Deci părerea mea particulară în acest caz e că protestatarii ar trebui să se ducă frumos acasă și să aștepte alegerile, după care să citească foarte atent CV-urile candidaților și să înceapă atunci marșuri de susținere a celor mai competenți, marșuri care să înceapă în casele propriilor părinți sau bunici. Cam asta e democrație, zic.

 Părerea mea despre euthanasierea câinilor ”comunitari”

Exercițiul ăsta cu hai să îi eutanasiem pe toți mi se pare expresia maximă a ipocriziei bucureștenilor.

 Mie imaginea de ansamblu mi se pare simplă. Două milioane de oameni nu se pot înțelege cu câteva zeci de mii de câini fără să-i ucidă. Nu pot. 15 oameni puși la un loc, în aceiași cameră, nu se pot înțelege cu un nenorocit de maidanez, fără să-l omoare. Ăsta e rezultatul celor câteva zeci de mii de ani de inteligență superioară, asta e umanitatea. Două milioane de oameni nu au cum să nu omoare toți câinii pe care-i văd. Nu se poate. E simplu. Kill ‘em all, trecem mai departe, și punem noi poze cu pisici pe Facebook, pentru că, nu-i așa, noi iubim animalele.

 Am o veste proastă, ipocriților: voi ați ucis copilul ăla. Fiecare alegere care ați făcut-o și am făcut-o în ultimi douăzeci de ani a dus la moartea copilului ăla. Fiecare primar ales de voi, fiecare consilier, fiecare ministru, fiecare președinte. Toți l-au ucis pe copilul ăla și-l voi mai ucide de o mie de ori, nu neapărat prin intermediul unui câine. Poate îl vor ucide cu televizorul, intelectual. Poate-l vor ucide cu școala, învățându-l să fie la fel de ipocrit ca și voi. Poate-l vor ucide într-un spital, fără medicamente. Sau poate îl vor ucide pe stradă, după ce mașina voastră va ricoșa dintr-o groapă. Pe cine veți mai euthanasia atunci, ipocriților?

 Despre referendumul lui Oprescu, ce să zic? Eu am un mod de a gândi: care-s alternativele, domnule Doctor? Dă-mi variante dacă vrei să pui o întrebare. Facem așa sau așa? Cu riscuri, beneficii, cifre, tot tacâmul.

Să-i omorâm noi pe ei sau ei pe noi? Cam așa sună întrebarea pusă. Dacă asta e întrebarea, Oprescu și alegătorii săi ar trebui clar euthanasiați pentru imbecilitate. Bucureștiul ar fi un loc mai frumos și mai sigur fără ei.

 Problema nu e dacă vom ucide sau nu toți câinii. Problema e că după, noi o să rămânem cu un primar care judecă așa, și primarul ăsta o să aibă de luat și alte decizii, mai importante. Și ăsta a fost doctor. Eu nu cred că aș vrea să fiu pe masa de operație a unuia care vede piciorul umflat și zice… vrei să-l tăiem sau nu? Aloo, aloo… nu pot să iau o pastilă sau ceva, nu ar fi mai bine? Pastile există? Cât costă pastila, poate mi-o permit?

 De fapt problema nu e nici măcar că rămânem cu primarul. Problema e că rămânem aceiași. Doar că fără câini. O să fie mai bine?

 În concluzie

Părerea mea este că România are marele talent să încerce să trateze simptomele zilele astea, prefăcându-se ipocrit că nu vede boala și cauza ei. Boala sunt guvernanții și cei ce ne conduc. Cauza bolii suntem noi toți și modul cum am ales când am ales, modul cum alegem când alegem. Restul sunt doar simptome, nici nu are sens să discutăm despre ele. Problema-i cauza bolii, nu boala sau simptomele. Le merităm.

 PS:

Asculați melodia asta în drum spre cabina de vot, la referendum. Nu veți avea curaj să priviți cu ochii voștri cum vă e executată sentința.

Anunțuri

6 păreri la “Părerea mea

  1. Si eu l-am votat pe Oprescu si 50% din ipocritii de alegatori cu drept de vot. Poate ne dai tu o solutie din Malaezia, inainte sa fim si noi, cei care am ales ce nu trebuie, eutanasiati.

    • Hai să-ți explic pe litere, din Malaezia:

      1. În primul rând la următoarele alegeri trebuie să fii mai deștept de atât. Trebuie să citești CV urile candidaților, să evaluezi experiența lor, reușitele, nereușitele, politicile, bunăvoința și disponibilitatea lor de a-și face treaba bine. Să nu-l alegi pe ăla cu autostrada suspendată, chiar dacă oile se duc la grămadă să-l voteze. Să gândești. Asta e cea mai grea.
      2. Apoi trebuie să înțelegi că ești om, calitate care nu ar trebui să te lase să porți discuțiile în termenii de ”hai să-i omorâm pe toți… orice”. În calitatea asta, de om, ar trebui să pricepi că atunci când un om și un câine nu se înțeleg, omul are o problema care trebuie să rezolve în comportamentul propriu, nu animalul. Animalul e animal. Omul trebuie să fie om pentru a nu se ajunge la confruntări de genul ”care pe care”.
      3. Și nu în ultimul om ar trebui să evoluezi la un nivel la care să înțelegi că atunci când auzi undeva, când cineva îți spune : ”singura soluție posibilă este …” , trebuie să te ridici de la masă , să întorci spatele și să pleci, persoana respectivă nu merită efortul unei dispute inteligente. Oamenii deștepți știu că soluțiile nu-s niciodată singure, iau decizii în funcție de argumentele pro și contra atașate deciziilor. Totul are un cost și anumite beneficii plus anumite riscuri. Treaba dificilă e evaluarea soluțiilor, după ce bineînțeles elimini din discuție pe idioții care cred că există numai o soluție.

      Cam atât de simplu e. Dacă începi să gândești în termenii ăștia o să vezi ce de soluții apar la orizont. Sau poți da un search pe net, o să găsești soluții gârlă, dar tot prin prisma celor trei chestiuni de mai sus o să trebuiască să le evaluezi. Dacă o să gândești simplu ”ei sau noi”, o să rămâneți doar voi și autostrada suspendată. Și eu în Malaezia :).

  2. Mai Alex, pentru ca toti avem dreptul la o parere si, mai mult, avem dreptul de a o scoate din dulap la aerisit, hai sa ti-o fac cunoscuta pe a mea:
    Am fost surprinsa, si nu in mod placut, de virulenta mesajului tau si de faptul ca ai trantit numai acuze grele si vorbe goale, cu utilitate practica egala cu zero.
    „Cam atât de simplu e”. Daca nu cumva ti s-a spalat creierul intre timp si ti s-au sters amintirile legate de orasul asta de ipocriti in care ai copilarit si tu ceva vreme, atunci ar trebui sa-ti dai seama ca problema cainilor in Bucuresti este oricum, numai simpla nu.
    De curiozitate, am dat o cautare pe google sa gasesc garla de solutii pe care, se pare, noi nu le stim. Ia uite ce am aflat:
    În Statele Unite ale Americii, orice câine găsit pe stradă şi care nu este revendicat de nimeni timp de trei zile, chiar dacă teoretic are un stăpân pentru că are la gât un element de identificare, este eutanasiat. În urmă cu trei ani, Curtea Suprema a statului California a dat o hotărâre prin care a mărit termenul la 5 zile.
    Aproximativ 3 – 4 milioane de câini şi pisici sunt eutanasiaţi în adăposturile din SUA, în fiecare an.
    Marea Britanie  este una dintre ţările care abordează cu cea mai mare seriozitate protecţia animalelor, primele acte normative în acest sens datând de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Aici, majoritatea familiilor au un animal de companie, iar pisicile şi câinii vagabonzi atât de comuni în ţările din estul şi sudul Europei, aproape că nu există. Câinii maidanezi care sunt găsiţi totuşi pe străzi sunt ţinuţi în adăposturi, iar dacă în şapte zile nu sunt revendicaţi, sunt fie daţi spre adopţie, fie eutanasiaţi.
    Potrivit unui raport al Dog Trust, unul dintre cele mai importante ONG-uri care se ocupă de câinii din Marea Britanie, în 2008, din 96.892 de câini maidanezi adunaţi de pe străzi, au fost eutanasiaţi doar 6.710 (7%).
    În Irlanda, câinii maidanezi sunt adăpostiţi şi eutanasiaţi în cazul în care proprietarii nu îi revendică în termen de 5 zile. În plus, în cazul în care un propietar nu îşi supraveghează câinele corespunzător, primeşte pe loc o amendă.
    În Franţa, atât câinii, cât şi pisicile care sunt găsite pe străzi sunt adăpostite timp de 8 zile, iar dacă nimeni nu le revendică, sunt eutanasiate. Mai mult decât atât, legislaţia din unele zone permite chiar împuşcarea acestora. Estimările neoficiale arată că, în fiecare an, în Franţa, sunt ucişi între 50.000 şi 500.000 de câini.
    În Spania, animalele fără stăpân sunt ţinute două săptămâni în adăposturile primăriei. Apoi, dacă nu sunt revendicate sau adoptate, ele sunt eutanasiate. În cazul în care ajunge într-un adăpost privat, câinele poate rămâne acolo, dacă nu este adoptat.
    Lasand deoparte cuvintele mari, eu inteleg ca solutiile astea care curg „garla” sunt de fapt doua: (1) ii tii in viata – fie adoptati, caz in care adoptatorul isi asuma responsabilitatea ingrijirii animalului, fie in adaposturi, caz in care se cheltuieste din banii publici suma de 300 lei/caine/luna, practic din 2 caini hranesti o gura de pensionar, ori (2) ii omori. A treia varianta, de a ii steriliza, a fost deja testata si nu a functionat, ptr ca ritmul in care se inmultesc depaseste clar ritmul in care pot fi prinsi si sterilizati. A patra varianta, de a-i lasa in viata pe strazi ca pana acum, nu mai este acceptabila, pentru ca pretul platit este mult prea mare.
    Eu zic sa o lasi mai usor cu incrancenarea asta, nu de alta dar nu ai vrea sa-ti apara riduri pe fata ta relaxata, sa iti vezi de plimbarile tale si sa ne lasi pe noi, cei care inca populam Bucurestiul, sa ne ocupam de problema asta „simpla” a cainilor. Poate o sa-i omoram, poate o sa-i mancam, poate o sa hranim toata populatia Vietnamului, nu stim inca…. dar nu-ti mai bate tu capul si nu mai emite judecati de valoare de la mii de kilometri distanta. Ca in cazul asta, nu stiu care este ipocritul.
    In rest, numai de bine.
    Imi place blogul tau, dar as vrea sa-l folosesti pentru impresii de calatorie si nu pentru politica.

    • Momentul ăla sublim în care îți dai cu părerea și un ”prieten bun” îți atrage atenția în mod inteligent că n-ar trebui să te fută grija în Malaezia, că argumentele tale au utilitate practică egală cu 0 pentru că ”și alții fac la fel”.
      De vis.
      Mulțumesc, Liana, apreciez.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s